ciulài, ciulàre, ciulàri , vrb: (ci-u-la-i
ci-u-la-re)
tziulare Definition
istare a tzíulu, a píliu, comente faent is pigiones, is pudhighinos chi faent sa boghighedha
Synonyms e antonyms
ciarrulare,
cirolitare,
ciurulare,
ischeliare,
piliare,
piulai,
spibisai
Sentences
mischinos, ciulendhe in tantu dolu finas a s'últimu estremu sunt istados isetendhe sa mama benner a bolu (F.Manca)◊ mi ndhe torrat a ischidare su ciulare de unu bidhisone ◊ sas gardolinas babbu e mama ciulavant pro sos pugionedhos pariant pranghendhe
Etymon
srd.
Translations
French
pépier,
piauler
English
to peep
Spanish
piar
Italian
pigolare
German
piepen.
piulài , vrb: piulare Definition
istare a píulos, comente faent is pigiones mescamente is piticos, is pudhighinos; fintzes fàere sa moida de cosa brillada atesu a fortza / no píulat (nau de ccn) = no fuedhat, no narat nudha
Synonyms e antonyms
cirolitare,
ciulai,
ciurulare,
piliare,
piulai,
spibisai
/
múere
Sentences
prite restas semper solu, puzonedhu, piulendhe?
Etymon
srd.
Translations
French
pépier
English
to peep
Spanish
piar
Italian
pigolare
German
piepen.
schiài, schibiài , vrb: ischeliare*,
schiliai,
schiulai,
schiullai Definition
fàere a boghe una genia de tzinchírriu, de súrbiu, de sonu acutzu; nau in cobertantza, istare a murrúngiu, a chèscia
Synonyms e antonyms
grariare,
grarire,
piulai,
tichirriare
/
chesciai
Sentences
su schiliai de sa genti iat incarrerau s'intrada de su palàtziu ◊ schiliànt totus: pariat un'arrisixedhu ligeru e schinniu ◊ su procu schiat ◊ ma càstia cust'origa: mi parit de intendi animalis schiendi! ◊ sa papagalledha est sempri schiulendi ◊ is marabigas ant cumentzau a schiulai
2.
custa bateria schiat candu est ispacendi sa currenti
Translations
French
piailler,
grincer,
pleurnicher
English
to peep,
to creek,
to moan
Spanish
piar,
chirriar,
lloriquear
Italian
pigolare,
garrire,
strìdere,
frignare
German
piepen,
kreischen,
wimmern.